Anul ăsta obţinerea bradului de Crăciun a fost o adevărată telenovelă. Pentru că nu aveam maşină la dispoziţie, am încercat să facem rost de un brad fără prea multă mişcare, dar până la urmă am ajuns să-l cumpăr ca tot omul normal din piaţă. Şi tare bine am făcut! Ne-am ales cu un brăduţ tare dulcic, tânăr şi sănătos, cu tot cu rădăcină. Sper din suflet să reziste ca să-l pot planta la primăvară în grădina părinţilor mei. L-am adus acasă miercuri sau joi, înainte de Crăciun. L-am împodobit în aceeaşi zi şi mi-a luat cam 6 ore. Iniţial, m-am gândit că voi folosi doar decoraţiunile pe care le am la îndemână, dar până la urmă m-am gândit mai bine şi am cotrobăit prin cutiile mele bine depozitate în podul casei părinţilor mei. A rezultat o adevărată nebunie, dar s-a simţit din plin spiritul Crăciunului.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu